Boala Parkinson este o afectiune neurodegenerativa care afecteaza sistemul nervos intr-o maniera cronica si progresiva. Potrivit estimarilor Organizatiei Mondiale a Sanatatii (OMS), pana in 2030 se estimeaza ca va afecta aproximativ 12 milioane de oameni. Este, conform Federatiei Spaniole Parkinson,a a doua cea mai raspandita boala neurodegenerativa in prezent, dupa Alzheimer. Se estimeaza ca exista cel putin 80.000 de pacienti cu Parkinson.
Considerata afectiunea neurologica cu cea mai rapida crestere, afecteaza peste 8,5 milioane de oameni din intreaga lume, cifra care s-a dublat in ultimii 25 de ani. Intelegerea un pic mai mult si studierea celei mai bune modalitati de combatere a ei necesita o abordare multifateta si multidisciplinara care plaseaza partea emotionala intr-un loc proeminent.
Parkinson, o boala neurodegenerativa progresiva
Parkinson este o boala neurodegenerativa in care, din motive necunoscute, „se pierd neuronii care sintetizeaza dopamina”, un neurotransmitator care, printre alte functii, este responsabil de controlul miscarii, explica dr. Pedro Garcia Ruiz Espiga.
Aceasta moarte progresiva a anumitor celule cerebrale duce la o varietate de simptome neurologice. Se manifesta de obicei in diferite moduri si provoaca disfunctii inegale si, desi poate aparea la orice grupa de varsta, fie barbati, fie femei, de obicei incidenta creste odata cu varsta: de la 70 de ani riscul creste considerabil.
Simptome precum oboseala, modificarile cognitive, durerea si, mai ales, incetineala in indeplinirea sarcinilor de zi cu zi precum imbracarea sau spalatul dintilor sunt cateva dintre semnele fizice ale acestei boli care ingreuneaza o viata normala. Dupa cum clarifica doctorul Garcia Ruiz, „poate exista tremor, dar principalul simptom este stangacia motorie”. De asemenea, se poate intampla ca multe tipuri de tremor care sunt asociate cu varsta si care nu au nicio legatura cu boala Parkinson sa fie confundate.
Diagnosticul sau se bazeaza de obicei pe istoricul pacientului, simptome si excluderea altor diagnostice potentiale. Desi unul dintre obiectivele principale este atenuarea semnelor motorii, partea psihologica si cognitiva este la fel de importanta ca si partea motrica.
Efectele emotionale, la fel sau mai importante decat cele fizice
Desi fiecare persoana este diferita, primirea unui diagnostic de Parkinson este dureroasa si suparatoare pentru multi. Sanatatea mintala si emotionala sunt, de asemenea, afectate. Potrivit Asociatiei Europene pentru Boala Parkinson, depresia este unul dintre cele mai frecvente simptome non-motorii ale Parkinsonului si, desi nu este clar de ce apare, unele cercetari sugereaza ca lipsa de dopamina ar putea fi un declansator.
In fata acestui scenariu, a avea sprijin este esential pentru a construi o viata mai buna alaturi de boala. Acest lucru este demonstrat de initiative precum cartea In umbra bolii Parkinson , o lucrare de colaborare prezentata in Aula Magna a Spitalului Universitar al Fundatiei Jimenez Diaz, in care 15 persoane care sufera de aceasta boala neurodegenerativa si-au explicat experientele si experientele de-a lungul mai multor ani de zile. relatie.si colaborare.
Acest grup de oameni a inceput sa se contacteze intre ei prin WhatsApp pentru a intelege mai bine cum sa faca fata bolii lor si a fost o modalitate de a crea un mediu in care au putut sa-si impartaseasca experientele si experientele.
Atitudinea, la fel de importanta ca si tratamentul
Intr-o boala complexa si cronica precum Parkinson, „angajamentul pacientilor, al familiilor lor si al mediului lor este esential pentru a avansa in imbunatatirea calitatii vietii”, spune Garcia Ruiz, potrivit caruia „atitudinea este atat de importanta, ca si medicamentele”. Mana in mana cu medicatia si o atitudine pozitiva din partea pacientului, Garcia Ruiz recunoaste ca „o imbunatatire remarcabila a calitatii vietii se realizeaza de multi ani”.
Iar in boli precum Parkinson a fost demonstrata importanta ingrijirii tuturor aspectelor persoanei pentru a o trata la maximum si a o insoti pe tot parcursul procesului.
O boala pe care exercitiile fizice regulate o pot controla
Desi nu exista un remediu pentru Parkinson, multe simptome pot fi controlate pentru o lunga perioada de timp si, in plus, se inregistreaza progrese in dezvoltarea terapiilor neuroprotectoare care stopeaza si pot inversa boala. De asemenea, s-a demonstrat ca „exercitiul fizic regulat reduce riscul de a suferi de Parkinson” si „imbunatateste simptomele motorii si non-motorii”, recunoaste Garcia Ruiz.
In acest sens, si conform cercetarilor publicate in revista Neurology , activitatea fizica regulata este strans legata de o deteriorare mai lenta a mai multor parametri clinici la pacientii cu Parkinson. Mai exact, nivelurile medii consistente de activitate fizica regulata de-a lungul timpului sunt asociate cu o deteriorare mai lenta a stabilitatii posturale si a mersului, potrivit cercetatorilor.