„Nu sunt bun la nimic, indiferent la ce mi-as fi propus, pana la urma esuez mereu la orice.” Acest tip de perceptie de sine este ca o umbra persistenta care locuieste in universul psihologic al multor oameni. Este vocea stimei de sine scazute, soapta care anihileaza scopurile vietii, proiectele si chiar relatiile.
Adevarul este ca ar fi glorios sa ne simtim mereu bine, sa fim 100% siguri pe noi insine si sa ne percepem competenti 24/7. Cu toate acestea, exista momente ca aceasta, momente in care incetam sa ne mai incredem in valoarea, virtutile si abilitatile noastre. Cauza? In realitate, exista multi factori care orchestreaza aceasta slabire a increderii in sine, de la experientele trecute la hipercerere.
Cu totii am fost pe acel teritoriu la un moment dat. In acea sfera in care ne simtim mai slabi si pamantul tremura sub picioarele noastre. Nu indraznim sa mergem inainte pentru ca ne este frica sa cadem, sa esuam, sa ne facem prosti si sa luam drumul gresit. Stim ca a trai inseamna sa asumam greseli, dar uneori etichetam o eroare drept semnul incontestabil ca nu suntem de nici un folos.
„Ce putem face in aceste situatii? Cum putem sa ne aratam ca meritam mult mai multe lucruri decat credem? Trebuie sa privesti lumea drept in ochi.”
-Keller Helen-
Nu ma pricep la nimic: ce se afla in spatele acestui gand?
A te simti inutil, putin sau deloc priceput este o experienta comuna la fiintele umane. Pentru ca suntem cei mai rai judecatori si jurii ai nostri, pentru ca ne-am stabilit standarde foarte inalte pentru noi insine si am fost educati sa fim perfecti, eficienti si talentati. La fel, daca arunci o privire pe retelele tale de socializare, singurul lucru pe care il vei vedea adesea este un univers absolut al perfectiunii.
De exemplu, este obisnuit ca adolescentii sa simta devreme ca nu sunt buni la nimic. Cand sunt inca in proces de invatare si dezvoltare, unii presupun deja ca nu vor fi niciodata la fel de competenti, atractivi si straluciti ca acele celebritati pe care le urmaresc pe Instagram sau TikTok. Traim intr-o societate in care cei care nu exceleaza in ceva se percep ca un esec.
Acest fenomen se explica mai ales prin comparatia sociala facilitata de mass-media precum retelele sociale. Astfel, lucrarile de cercetare precum cele efectuate la Universitatea din California afecteaza chiar acest lucru. Mass-media precum Facebook ofera scenarii accesibile si apropiate pentru a ne observa si a ne compara cu nenumarati oameni.
Acest lucru poate avea un impact mare asupra stimei de sine la unii oameni , in special la cei mai tineri. Pana la punctul de a distorsiona complet viziunea pe care o au despre ei insisi.
Multi dintre noi ne concentram doar pe slabiciunile, esecurile si neajunsurile noastre. Motivul? Pentru ca este mai usor sa descoperim ceea ce nu avem comparandu-ne cu ceilalti, decat sa apreciem virtutile si potentialul pe care le-am avut mereu.
Cand simti ca nu iesi in evidenta… De ce?
Persoana care nu se percepe ca fiind competenta in nimic intareste o naratiune mentala mediata de o stima de sine scazuta . Noi stim aia. Cu toate acestea, care este radacina stimei de sine scazute? Aceasta este cheia pe care trebuie sa o intelegem si acestia sunt factorii care ar trebui luati in considerare pentru a intelege aceasta realitate psihologica foarte comuna.
- Am vorbit deja despre prima cauza: comparatia sociala. Ne-am obisnuit sa ne masuram valoarea pe baza a ceea ce sunt, au si fac altii.
- O alta cauza este educatia noastra. Autoritarismul, intoleranta la eroare sau dorinta unor parinti de a avea copii desavarsiti si nefericiti inoculeaza adesea unor persoane sentimentul constant de esec. De a nu fi suficient de bun asa cum se asteapta altii.
- Adesea, ne uitam la toate greselile noastre din trecut fara sa apreciem nimic altceva. Suntem blocati in acea sfera esuata. Fiecare dispret de ieri, toamna, usa inchisa sau respingere poate sa-si ia amploare asupra noastra. In loc sa procesam aceste experiente ca oportunitati de invatare, devenim complet blocati si cu stima de sine deteriorata.
- De asemenea, a face fata unei tulburari psihologice precum depresia sau anxietatea alimenteaza gandurile negative. De asemenea, acea viziune critica si anihilatoare despre sine.
- Un alt factor este social si relational. Exista oameni care pot proiecta asupra noastra ideea ca suntem lipsiti de valoare. Uneori, o relatie emotionala daunatoare ne poate distruge conceptul de sine.
Hipercererea sau nevoia de a fi perfect sau talentat este un alt factor care poate intari ideea gresita ca cineva nu este bun la nimic.
Cum putem dezamorsa ideea ca nu avem talent?
Ideea ca nu se pricepe la nimic este anihilanta. Ne subestimam pentru ca nu ne toleram esecurile . Tot pentru ca traim intr-o societate care ne insala, care ne face sa credem ca exista cei care se nasc perfecti si talentati…
Cand talentul se lucreaza efectiv, cand valorile nu ne sunt date, ci se construiesc prin efort, incredere in sine si stima de sine. Prin urmare, este timpul sa nu mai alimentam acel dialog intern degradant.
Meritam mult doar pentru ca suntem aici, doar pentru a exista. Suntem perfecti asa cum suntem si suntem buni pentru mai multe lucruri decat credem.
Cum sa-ti recastigi increderea in tine cand crezi ca nu esti bun la nimic
- Evitati comparatia sociala. Tu esti tu, altii sunt altii.
- Preluati controlul asupra gandurilor si a autoevaluarilor. Inlocuiti unele idei cu altele („Cred ca nu sunt bun pentru aceasta meserie” — „Daca o incerc si vad ce se intampla?”).
- Invata din propriile greseli. Un esec nu este sfarsitul lumii . Este un pas inapoi pentru a castiga un impuls mai mare.
- Regandeste unele dintre relatiile tale. Poate ca exista cineva in viata ta care iti afecteaza stima de sine.
- Faceti o lista cu tot ceea ce sunteti bun si cu realizarile din trecut. Acea persoana esti si tu.
- Antreneaza-ti autocompasiunea. Esti o persoana care merita respectul si aprecierea ta. Este timpul sa vorbesti mai bine cu tine si sa ai incredere in valoarea ta.
- Decide cum vrei sa te simti despre tine si ce ai vrea sa obtii. Este timpul sa lucram la asta.
Desi este adevarat ca se cuvine sa fim constienti de acele lucruri la care nu suntem buni, sa evitam sa ducem aceasta idee la extrem. Cu totii avem lumini si umbre, toti suntem falibili si extraordinari in acelasi timp. Suntem mai buni decat credem.